Pentru a se califica pentru pensie în România, angajații trebuie să îndeplinească anumite criterii. Acestea variază în funcție de tipul de pensie dorit.
Legislația recentă în domeniul pensiilor, care va fi implementată începând cu 1 septembrie, aduce schimbări semnificative. O modificare esențială este creșterea vârstei de pensionare pentru femei, care vor avea un timp mai extins de activitate profesională decât în prezent.
Simona Bucura-Oprescu a menționat că până în 2030, vârsta de pensionare pentru doamne va fi de 63 de ani. Aceasta va crește încă o dată până în 2035, când vârsta de pensionare pentru femei va ajunge la 65 de ani.
În decursul anului precedent, ministrul Muncii asigura că vârsta de pensionare nu va fi majorată fără temei.
„Trebuie să aveți în vedere că există o garanție conform căreia vârsta de pensionare în România nu va fi mărită fără justificare, la întâmplare, în funcție de schimbările din guvern.
Am inclus în legislație un articol care stipulează faptul că vârsta de pensionare poate să crească doar dacă speranța de viață înregistrează o creștere considerabilă.
Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este, din nefericire pentru noi, aproape nulă. Așadar, nu ne așteaptă o creștere a vârstei de pensionare”, declara pe atunci ministrul.
Condiții pentru acordarea pensiei la atingerea vârstei standard
Pensia pentru vârsta standard poate fi obținută de persoanele care reușesc să îndeplinească simultan condițiile legale privind atingerea vârstei de pensionare și durata minimă de contribuție.
Vârsta și numărul de ani de contribuție necesari pentru pensionare, atât pentru femei cât și pentru bărbați, sunt stabiliți în raport cu luna și anul nașterii individului.
Vârsta standard pentru pensionare este stabilită la 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Perioada minimă de contribuție este de 15 ani, iar perioada completă este de 35 de ani, valabil în cazul ambelor genuri.
Condiții pentru obținerea pensiei anticipate
Cetățenii care au adunat un stagiu de contribuție cu cel puțin 8 ani peste durata completă stipulată de lege se pot pensiona anticipat, cu până la 5 ani înainte de vârsta standard.
Vârsta de pensionare și numărul de ani de contribuție necesari se diferențiază în funcție de data de naștere a individului, fiind ajustați pentru ambele sexe.
Pensia anticipată se calculează pe aceleași principii ca pensia standard de vârstă.
Conform datelor de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice, vârsta standard de pensionare este de 62 de ani și 2 luni, necesitând o contribuție totală de 32 de ani și 6 luni.
Dacă se micșorează cu 5 ani vârsta standard de pensionare, înseamnă că de la 57 de ani și 2 luni o persoană poate solicita pensie anticipată, cu condiția să aibă un total de 40 de ani și 6 luni contribuție (32 de ani și 6 luni ca stagiu complet plus 8 ani suplimentari).
Condiții pentru pensia anticipată parțială
Indivizii asigurați pot primi pensia anticipată parțial cu maximum 5 ani înainte de a ajunge la vârstă standard de pensionare, dacă au atins numărul de ani de contribuție complet, așa cum prevede legea.
Această categorie de pensie este de asemenea disponibilă pentru cei care au depășit durata de contribuție completă cu până la 8 ani.
Valoarea pensiei anticipate parțiale se bazează pe ajustări făcute în funcție de timpul acumulat de contribuție și de perioada cu care s-a scăzut vârsta standard de pensionare.
așa cum este prezentat în tabelul atașat.
Conform informațiilor oferite, sistemul de pensionare pentru invaliditate oferă pensii celor care nu au atins vârsta legală de pensionare dar și-au pierdut în totalitate sau parțial capacitatea de a munci. Pentru a fi eligibili, trebuie să aibă un număr minim de ani de contribuție, așa cum este specificat în legislație.
Categoriile de persoane care pot accesa pensia de invaliditate includ:
– Cei care au suferit o scădere a capacității de muncă, integral sau la jumătate, datorită bolilor comune sau accidentelor nelegate de muncă;
– Cei afectați de accidente de muncă, boli profesionale, cancer, schizofrenie sau HIV;
– Militarii care au terminat serviciul obligatoriu sau cu termen redus, mobilizați sau prizonieri, pentru perioada legală;
– Studenții sau elevii care au suferit reducerea capacității de muncă din cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale pe durata practicii lor profesionale;
– Persoanele cu mari dizabilități sau cei afectați în timpul Revoluției din Decembrie 1989 sau în evenimentele asociate pe durata în care erau asigurați social.
Pentru pensia de urmaș se aplică următoarele condiții în cazul decesului unui asigurat sau pensionar:
– Copiii care sunt sub 16 ani, sau continuă studiile regulat până la 26 de ani, sau în cazul în care devin invalizi în perioada studiilor;
– Soțul/soția supraviețuitoare la atingerea vârstei de pensionare standard, dacă au fost căsătoriți minimum 15 ani. Cu o durată mai mică de căsătorie, pensia se micșorează proporcional cu timpul lipsă.
– În cazul invalidității de grad I sau II ale soțului supraviețuitor, chiar dacă durata căsătoriei a fost de peste un an;
– Indiferent de vârstă, dacă moartea soțului/soției contribuabil a survenit datorită unui accident de muncă sau unei boli profesionale și dacă supraviețuitorul nu are venituri din muncă sau alte funcții publice sau politice;
De asemenea, soțul/soția supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile menționate poate beneficia de o pensie de urmaș pentru o perioadă de șase luni de la deces, numai dacă nu au venituri din muncă sau din activități remunerate prin contract de muncă, raport de serviciu sau poziții numite sau electorale.În sfera puterilor administrației centrale, a parlamentului sau a instanțelor juridice, timpul exercitării mandatelor, sau ca membri activi într-o asociație cooperatistă de meșteșugari
Conjudecătorul rămas în viață care, la momentul pierderii persoanei ce aducea venituri în casă, are în îngrijire unul sau mai mulți copii sub vârsta de 7 ani, are dreptul la pensie de urmaș până când cel mai mic dintre acești copii atinge 7 ani, atâta timp cât nu obține venituri lunare din activități salariate, incluzând:
a. munca pe bază de contract individual;
b. lucrul sub un angajament profesional;
c. exercitarea unor funcții alese sau ocupând un rol în puterea executivă, legislativă sau judiciară pe perioada mandatului, dar și participând ca membri în cadrul asociațiilor cooperativelor de meșteșuguri, al căror statut și responsabilități sunt egale după Legea nr. 263/2010 cu cele detaliate în art. I al aceleiași legi, cu condiția ca veniturile să nu treacă de 35% din salariul mediu brut folosit ca bază pentru bugetul de stat al asigurărilor sociale.
Dacă atât copiii cât și partenerul rămas singur sunt eligibili pentru pensie de urmaș datorită contribuțiilor făcute înainte de decesul întreținătorului, aceștia pot alege pensia ce le este mai favorabilă, conform normelor juridice în vigoare.
