Legislația recentă privind pensiile a trecut de Guvern pe data de 9 noiembrie în ciuda dezbaterilor aprinse și punctelor de vedere critice ale specialiștilor. Divergențe au apărut chiar între membrii coaliției guvernamentale. Ca rezultat, pensiile cetățenilor români vor cunoaște o creștere eșalonată în două faze în anul 2024. Astfel, 2024 va marca prima dată când un executiv va implementa două modificări ale cuantumului pensiilor în decursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, noua metodologie, pe lângă disputa pe care a stârnit-o, se caracterizează printr-un nivel ridicat de complexitate. Invitată la Euronews România, în cadrul unui program intitulat Vocile care contează, Simona Bucura-Oprescu, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, a descris procesul acestei reforme.
Modalitatea de calcul a pensiilor românilor de la 1 ianuarie 2024 explicată de Simona Bucura-Oprescu:
“Media vechimii în muncă de 25 de ani reprezintă durata standard a contribuției în sistemul de pensii public, calculată pe baza legislațiilor anterioare, cuprinzând intervalul dintre durata minimă și cea completă de contribuție. Acest coeficient a fost stabilit prin calcularea mediei vechimilor minime și complete stipulate de legile anterioare referitoare la pensii din România. Durata completă standard de contribuție este de 35 de ani. De obicei, românii ies la pensie după mai mult de 35 de ani de contribuție. Majoritatea românilor, adică cei care nu beneficiază încă de pensie. În țara noastră există mai multe tipuri de pensii: de vârstă, anticipată, de invaliditate și de urmaș, fiecare având propriile reguli specifice. Vechimea de 25 de ani în muncă este un parametru de medie a contribuției.
În decursul timpului, de la anul 1966 până în prezent, România a aplicat patru legi diferite privind pensiile, fiecare cu durate variabile de contribuție. Există legi care prevedeau un minim de zece ani de contribuție. În prezent, legile active stabilesc o vechime de contribuție între 15 și 35 de ani, iar conform legii 263/2010, media calculată este tot de 25 de ani. Acest parametru de 25 de ani este rezultatul medierii între vechimea minimă și cea completă de contribuție, în baza legislațiilor care au reglementat până acum pensiile din sistemul public.”
Simona Bucura-Oprescu: “Legea cuprinde două elemente primordiale. În primul rând, promovează contribuția individuală și veți observa că inclusiv perioadele cu pachete compensatorii și bonusurile temporare sunt considerate în calculul contribuției de pensie. În plus, legea favorizează angajarea. Acești așa-numiți ‘puncte de stabilitate’, adică puncte bonus pentru un stagiu de contribuție mai mare de 25 de ani, sunt elemente care sprijină, stimulează și respectă atât pensionarii actuali cât și lucrătorii aflați în activitate, deoarece reflectă încurajarea muncii. Punctele de stabilitate se acordă pensionarilor cu un stagiu de contribuție de peste 25 de ani, pentru intervalul dintre 25 și 30 de ani se conferă 0,5 puncte suplimentare anual, pentru intervalul dintre 30 și 35 de ani se oferă 0,75 puncte suplimentare anual, iar pentru fiecare an peste 35 se acordă un punct în plus anual. Punctele de contribuție se referă la veniturile pentru care s-a contribuit la sistemul de asigurări sociale. Este important ca cetățenii să înțeleagă că, în cadrul acestor puncte de contribuție, inovația constă în luarea în considerare a veniturilor menționate anterior, precum sumele globale, bonusurile temporare, cel de-al 13-lea salariu, premii, bonificații primite de angajat. Punctele necontributive includ perioade asimilate ca serviciul militar, studii universitare, masterat, doctorat, care sunt adăugate o singură dată, cu condiția ca persoana în cauză să nu fi fost angajată în acel timp, aducând un supliment de 0,25 puncte pe an.
Vă puteți califica pentru toate aceste puncte și nu există o condiție exclusivă între ele. Punctele de contribuție le obțineți în urma plății contribuțiilor sociale,
Sumele au fost colectate și trimise la bugetul sistemului național de asigurări sociale. Beneficiați de puncte fără a fi contribuit economic dacă ați participat la armată sau ați urmat o facultate cu frecvență la zi (doar pentru prima oară), nu și în cazul a două facultăți. Dacă ați lucrat în timpul studiilor universitare, nu veți primi aceste puncte gratis. În cazul în care nu ați avut activitate profesională, atunci veți primi beneficii. Totuși, dacă ați fost angajat, veți primi puncte pentru contribuțiile plătite. Acestea nu se adună. Dacă ați absolvit două universități, vom lua în considerare cea mai lungă durată de studiu, de exemplu 5 ani, și masterul, plus doctoratul, dacă nu ați avut un loc de muncă. Puteți obține puncte pentru perioade de șomaj și timpul petrecut la armată.
Simona Bucura-Oprescu spune: Pentru a calcula vechimea în muncă și pentru a fi eligibil pentru stagiul minim sau complet de cotizare, numai punctele contributive sunt luate în considerare. Trebuie să fi cotizat pentru cel puțin 15 ani pentru a atinge minimul necesar. Pentru a atinge stagiul complet, trebuie să fi muncit cel puțin 35 de ani. Pentru a vă pensiona anticipat fără reducere de beneficii, un bărbat trebuie să fi muncit 40 de ani. Dacă începeți să munciți de la 20 de ani și continuați timp de 40 de ani, puteți ieși la pensie la 60 de ani fără penalizări, cu 5 ani mai devreme decât vârsta standard de pensionare. Valoarea referențială a pensiei este proporțională cu punctul de pensie și perioada de 25 de ani despre care am vorbit. Valoarea punctului de pensie în prezent este de 1.785 de lei, ce urmează să crească la 2.032 lei începând cu 1 ianuarie 2024. Împărțim valoarea de 1.785 lei la 25, obținând astfel valoarea de referință de 71 de lei, care va crește la 81 de lei odată cu majorarea de 13,8%. Pensia se va calcula înmulțind totalul punctelor acumulate cu această valoare de referință.
Este esențial de menționat că, după reforma pensiilor, nicio pensie nu va scădea în 2024, toate vor fi majorate ca urmare a creșterii punctului de pensie. Nu pot oferi cifre exacte în acest moment. Implicațiile financiare ale acestui procent de 40% asupra bugetului vor fi diferite pentru fiecare, cu majorări de la 1% și până la 90% în urma recalculării. După recalculare, peste trei milioane de pensii vor crește și niciuna nu va fi redusă. Noua lege are ca scop egalizarea pensiilor pentru muncă echivalentă. În ceea ce privește pensia socială minimă, mai bine de 1,2 milioane de cetățeni români primesc în prezent 1.125 de lei. După reforma pensiilor, cei care primesc acest ajutor dar au completat un stadiu de 35 de ani de cotizare pe salariul minim pe economie vor beneficia de un spor considerabil, pensia lor crescând la peste 1.900 de lei, o creștere semnificativă de peste 80%.
